Moldovenii sărbătoresc pe picior larg, cu implicarea unui număr cât mai mare de oameni. De regulă, sărbătorile naţionale oficiale suntînsoţite de concursuri, iarmaroace, concerte, lansări de produse noi, petreceri în masă şi multe altele.
Fiecare dintre oraşele şi satele Moldovei îşi marchează Hramul (sărbătoarea „individuală” a localităţii). De Hramul oraşului Chişinău, pe artera principală a capitalei, întreprinderile îşi expun produsele, iar instituţiile ştiinţifice – realizările. Tot aici evoluează artişti, comunităţile etnice familiarizează publicul cu cultura şi tradi...
mai mult
Viticultura şi vinificaţia este o îndeletnicire, pe care locuitorii acestor meleaguri o practică de-a lungul mileniilor. Chiar din acea zi când omul a reuşit să obţină vin din boabele chihlimbării această divină băutură a devenit nectarul bucuriei şi bunei dispoziţii.
Republica Moldova este o ţară vitivinicolă bine cunoscută pe mapamond, plasându-se pe în topul celor mai importante state vitivinicole ale lumii. Vinurile, divinul, spumantele noastre au obţinut sute de distincţii dintre cele mai prestigioase la majoritatea expoziţiilor şi concursurilor internaţionale la care au fos...
mai mult
Chişinău este capitala Republicii Moldova. Conform documentelor istorice localitatea a fost menţionată pentru prima dată în 1466 într-un hrisov al lui Ştefan cel Mare, care a vândut mica proprietate lui Vlaicu Pârcălab cu 100 de galbeni tătăreşti. Urmaşii lui Vlaicu Pîrcălab au vândut-o unui boier pe nume Dragoş cu 500 de galbeni. Până în 1641 Chişinău este proprietatea mai multor boieri, iar din 1641– a unor mănăstiri Ieşene. Fiind situat pe drumul comercial Iaşi-Tighina-Crimeea, Chişinăul devine în perioada domniei lui Vasile Lupu un centru comercial şi meşteşugăresc, ce uneşte Vestul cu Estul.
...
mai mult
Biserica "Adormirii Maicii Domnului” din CăuşeniBiserica Adormirii Maicii Domnului se găseşte la circa 80 km sud-est de Chişinău. Nu se cunoaşte data exactă când a fost construită unica biserică cu fresce murale din Basarabia (sec. XVI). În opinia unor cercetători, locaşul ar fi fost construit în sec. XV-XVI, pe când alţii consideră că acesta ar fi fost zidit în sec. XVII-XVIII. În biserică s-au păstrat frescele de unicat executate în stilul atribuit şcolii târzii de la Hurez (Ţara Românească). Printre scenele cu caracter religios sunt reprezentaţi şi ctitorii bisericii, domnitorii Mol...
mai mult
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” (Căpriana )
În enciclopedia „Literatura şi arta Moldovei” editată în anul 1985 găsim informaţii potrivit cărora mănăstirea Căpriana a fost ctitorită pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1399-1432) fiind reconstruită în perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare (1457-1504), încă înainte de 1470. Cei de la mănăstire povestesc că din anul 1420, locaşul s-a aflat în centrul atenţiei lui Alexandru cel Bun, dar şi a lui Ştefan cel Mare.
Se mai cunoaşte că la 1545, un alt domnitor, Petru Rareş a ...
mai mult
Moldova este renumită la fel şi prin mănăstirile rupestre de unicat întemeiate în peşterile naturale sau în cele făcute de mâna omului. Locaşurile aflate pe vârfuri de stâncă prezintă interes pentru turişti, dar şi pentru cercetători pentru că încă ascund o mulţime de taine. Savanţii presupun că în Moldova ar putea exista cu mult mai multe mănăstiri rupestre decât se cunoaşte în prezent. Pe lângă cele renumite de la Ţipova (raionul Rezina), Saharna (raionul Rezina), Butuceni (raionul Orhei), Japca (raionul Floreşti) , mai există câteva – la Cosăuţi (raionul Soroca), Călărăşeuca (raionul Ocniţa), Molovata (raionul ...
mai mult
Pe teritoriul Moldovei funcţionează 55 de locaşuri sfinte creştin-ortodoxe: 22 mănăstriri şi 6 schituri pentru bărbaţi, 24 de mănăstiri şi 2 schituri de maici, o mănăstiire de rit vechi. Din cele mai vechi timpuri, teritoriul actualei Republici Moldova îi atrăgea pe credincioşi, care considerau acest pământ drept unul sfânt. Spre sfarşitul secolului XVIII aici funcţionau mai bine de 30 de mănăstiri şi schituri.
Fiecare locaş îşi are istoria sa, captivantă şi bogată în evenimente. Toate mănăstirile sunt amplasate în cele mai pitoreşti locuri ale Moldovei, în păduri dese sau printre...
mai mult
Moldova a fost votată de cititorii "Lonely Planet" drept “#1 cea mai neexplorată destinație” din Europa. Nu știi niciodată ce vei găsi aici. Cu siguranță nu vei găsi cel mai înalt munte sau cea mai adâncă mare, nici chiar cel mai lung râu, dar aici sunt multe lucruri interesante pe care nimeni nu se așteaptă vreodată să le vadă:
Destinația cel mai puțin explorată din Europa, conform"Lonely Planet"
Istoria vinului din Moldova începe în anii 3000 î. HR., în timp ce prima viță de vie a fost înregistrată aici în anii 7000 înainte de Hristos....
mai mult
Mănăstirea „Înălţarea Domnului” (Noul Neamţ)
Pământurile pe care se află în prezent Mănăstirea Noul Neamţ în sec. XIX aparţineau Lavrei Neamţului din România (întemeiată în sec. XIV).Pentru edificarea noii mănăstiri se pronunţau ieromonahul Teofan Cristea, care se afla cu ascultarea în Basarabia, vechil la moşiile Lavrei, şi duhovnicul lavrei, ieromonahul Andronic. În 1859, ei au expediat o solicitare cu privire construcţia Mănăstirii Noul Neamţ pe moşia Lavrei de la Chiţcani, obţinând în 1864 acordul ţarului rus.
Construcţi...
mai mult
Primul muzeu din Moldova, cel al Nataliei Sicard, a fost deschis în 1878 la Vadullui-Vodă, un orăşel balnear, azi suburbie a Chişinăului. În muzeu a fost adunată o colecţie bogată de obiecte antice din Egipt, Italia, Grecia şi alte ţări.
În anii '80 ai secolului XIX, arheologul şi omul de ştiinţă cu renume mondial, boierul iluminist Ion Suruceanu a fondat muzeul Pontului Scitic în Chişinău. Colecţia acestui muzeu a fost completată şi cu obiecte din depozitele muzeului Nataliei Sicard. La începutul secolului XX, muzeul lui Ion Suruceanu a încetat să mai existe, s-a închis şi muzeul...
mai mult